Ca urmare a numărului mare de proceduri invazive derulate exclusiv în scop diagnostic pentru detecția Bolii Coronariene de tip obstructiv, fără a fi necesară urmarea acestora de implementarea unui tratament intervențional, estimat în jurul procentului de 60% din totalul de investigații efectuate, literatura de specialitate a vehiculat cu vehemență în ultima perioadă necesitatea implementării unei tehnici imagistice, de natură non-invazivă, drept ”gatekeeper” pentru coronarografie, cu scopul evident de a reduce numărul de proceduri diagnostice invazive dovedite a fi inutile. În cadrul acestui concept Angio-CT coronarian a câștigat o mare popularitate ca urmare a ultimelor trialuri clinice randomizate.
Pornind de la această direcție de cercetare grupul DISCHARGE a derulat în colaborare un proiect multinațional care a constituit un trial clinic european extensiv finanțat de către Uniunea Europeană la care au participat 31 de centre membre din 18 state europene dintre care și colectivul clinicii noastre prin 2 site-uri: Centru Medical de Imagistică Multimodală Cardiomed, respectiv Clinica de Cardiologie a SCJU Târgu-Mureș ca reprezentant al UMFST Târgu-Mureș.
Conceptul în jurul căruia a fost construit consorțiul DISCHARGE a pornit de la circumstanța clinică îngrijorătoare prezentată anterior universal identificată atât la nivel european cât și în Statele Unite ale Americii, având drept scop de cercetare identificarea profilului de pacient cu suspiciune de Boală Coronariană pentru care Angio-CT coronarian ar constitui o tehnică imagistică diagnostică de natură non-invazivă fezabilă în direcția identificării Bolii Coronariene de tip obstructiv ca alternativă pentru standardul de aur actual reprezentat de angiografia coronariană invazivă.
În acest sens, un prim articol vizând rezultatele obținute, publicat în cadrul New England Journal, a demonstrat eficiența și siguranța clinică a Angio-CT Coronarian pentru diagnosticul Bolii Coronariene de tip obstructiv, comparativ cu standardul de aur reprezentat de coronarografie, la pacienții cu angină pectorală stabilă și probabilitate intermediară de Boală Coronariană, între 10-60%.
Mai mult, dincolo de aceste evidențe clinice importante, de curând, grupul DISCHARGE a publicat în literatura de specialitate o nouă serie de rezultate obținute în urma trialului clinic desfășurat, rezultate care au vizat o analiză comparativă a eficienței Angio-CT Coronarian comparativ Angiografiei Coronariene Invazive pentru femei versus bărbați din cadrul profilului e cercetare al trialului: angină pectorală stabilă și suspiciune intermediară de Boală Coronariană.
În cadrul analizei au participat un număr total de 3561 de pacienți dintre care 2002 femei și 1159 bărbați prezentați cu angină pectorală stabilă având indicație pentru coronarografie ca urmare a prezentării clinice respectiv a probabilității pre-test pentru Boală Coronariană de tip obstructiv cuprinsă între 10-60%. Având în vedere scopul cercetării, subiecții analizați, atât femeile cât și bărbații, au fost randomizați în raport 1:1 pentru una din cele 2 proceduri imagistice analizate comparativ: Angio-CT Coronarian sau Angiografie Coronariană Invazivă. Ținând cont de natura trialului procesul de alocare randomizată nu a putut îndeplinii criteriile aferente unui studiu orb, însă, cu toate acestea, analiza rezultatelor finale de către evaluatori a păstrat maniera orb față de grupul de randomizare.
Ce este cunoscut până la acest moment referitor la acest subiect de cercetare vizează faptul că femeile prezintă o simptomatologie mai bogată dar un nivel mai redus al ischemiei miocardice, respectiv o boală coronariană mai puțin extensivă comparativ cu bărbații. Acest fapt cunoscut drept „paradoxul genului” constituie un element îngrijorător întrucât este preconizat să conducă la erori de diagnostic, respectiv la un prognostic mai prost în rândul femeilor. La aceste aspecte se adaugă o serie de rezultate existente conforma cărora femeile supuse unei coronarografii respectiv unui tratament coronarian invaziv pot asocia un risc mai mare de sângerare, complicații vasculare și accident vascular cerebral decât bărbații.
În plus, dincolo de potențialul Angio-CT de identificare a Bolii Coronariene de tip obstructiv la pacienții cu probabilitate pre-test redusă până la intermediară, a fost enunțată posibilitatea unei acuratețe reduse pentru grupul femeilor comparativ cu bărbații aparținând aceluiași profil de risc cardiovascular. Din acest punct de vedere eficiența Angio-CT coronarian comparativ cu angiografia coronariană invazivă pentru diagnosticul și managementul clinic al Bolii Coronariene a rămas necunoscut până la momentul actual, aceasta constituind premisa de derulare a acestei cercetări, având ca și endpoint primar incidența cumulativă a MACE (deces de cauză cardiovasculară, stroke non-fatal și infarct miocardic non-fatal). Au fost urmărite de asemenea complicațiile majore asociate procedurilor.
În rândul populației feminine s-a înregistrat o vârstă ușor mai redusă, o frecvență mai mare a anginei tipice ca simptomatologie de prezentare, o incidență mai mare a hipertensiunii arteriale, respectiv o probabilitate mai redusă a Bolii Coronariene în cadrul pre-testării.
Implementarea Angio-CT coronarian drept procedură imagistică diagnostică inițială a fost asociată unei rate substanțial mai reduse a complicațiilor majore legate de procedură în rândul femeilor, cu excepția unui singur caz toate complicațiile majore legate de proceduri au fost atribuibile angiografiei coronariene invazive sau tratamentului intervențional subsecvent. În acest sens, rezultatele obținute reflectă o prevalență mai redusă a Bolii Coronariene necesitând ulterior tratament intervențional, în special în rândul femeilor, aspect care subliniază potențiala contribuție a Angio-CT coronarian drept „gatekeeper” pentru coronarografie și tratament intervențional în acest context.
Studiul a demonstrat pentru grupul femeilor referite cu durerea toracică prezența unei Boli Coronariene de tip obstructiv mai puțin severă, respectiv o frecvență de identificare mai mare pentru absența Bolii Coronariene de tip obstructiv comparativ cu bărbații. Cu toate acestea, un aspect important a fost identificarea Bolii Coronariene de tip obstructiv într-o proporție identică pentru ambele proceduri diagnostice atât în rândul femeilor cât și al bărbaților, fapt care demonstrează o acuratețe diagnostică comparabilă pentru cele două proceduri imagistice în identificarea Bolii Coronariene de tip obstructiv. În mod particular procedura non-invazivă reprezentată de Angio-CT a identificat mai frecvent Boala Coronariană de tip non-obstructiv comparativ coronarografiei atât pentru femei cât și pentru bărbați, fapt care implică o senzitivitate mai mare a Angio-CT coronarian pentru identificarea Bolii Coronariene de tip non-onbstructiv, o condiție care asociază pe termen lung un prognostic mai prost pe termen lung.
Drept urmare, aceste rezultate vizează importante implicații clinice vis a vis de strategia de management a acestor pacienți, strategia non-invazivă bazată pe Angio-CT coronarian identificând un grup de pacienți cu Boală Coronariană pentru care inițierea unei strategii agresive de modificare a factorilor de risc cardiovascular respectiv terapia medicamentoasă specifică pentru Boala Coronariană ar aduce un beneficiu maximal prin îmbunătățirea riscului pe termen lung pentru apariția infarctului miocardic respectiv a decesului de cauză cardiovasculară. Așadar, pentru ambele populații femei sau bărbați îmbunătățirea schemei terapeutice ghidată de Angio-CT coronarian pare să constituie o strategie de management terapeutic plauzibilă.
0
0
Average Rating