Mátyás Botond – Botond, medic rezident cardiolog: “Cercetarea în medicină este esențială pentru dezvoltarea tehnicilor de diagnostic și tratament”

Mátyás Botond – Botond, medic rezident cardiolog: “Cercetarea în medicină este esențială pentru dezvoltarea tehnicilor de diagnostic și tratament”

Read Time:6 Minute, 47 Second

Poți să ne povestești puțin despre tine?

Mă numesc Mátyás Botond – Botond, lucrez ca medic rezident cardiolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, Clinica de Cardiologie și sunt student doctorand în cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade” din Târgu Mureș. În prezent, majoritatea zilelor îmi sunt petrecute la serviciu, pot spune că lucrez mai multe “fronturi”, pe lângă activitățile clinice, fac și cercetare într-un proiect numit „INTEL-FAT”, și lucrez ca voluntar la Centru de imagistică multimodală avansată Cardiomed, Târgu Mureș.

Ce v-a determinat să alegeți cardiologia?

Complexitatea cardiologiei m-a fascinat dintotdeauna, am știut de la începutul studiilor de medicină că aceasta trebuie să fie specialitatea mea. Încă din timpul facultății am făcut stagii în echipa domnului Prof. Dr. Benedek Imre și vâzând progresele științifice și tehnologice în diagnosticul și tratamentul bolilor cardiace care salvau la propriu viețile pacienților, cardiologia mi-a devenit pasiune.

 Ce calități ar trebui să aibă un medic cardiolog?

Din punctul meu de vedere, un medic cardiolog trebuie să fie empatic, responsabil, să aibă răbdare, să aibă abilități bune de comunicare, să fie organizat și conștiincios, calități pe care fiecare medic trebuie să le dobândească, nu numai medicul cardiolog.

Practică medicală sau cercetare? Dacă ai fi pus în situația de a alege, care ar fi opțiunea ta?

Majoritatea dintre noi am ales medicină pentru a lucra cu bolnavii, a fi alături de ei în suferință și a-i ajuta să se vindece. Cu toate acestea, cercetarea este esențială pentru progresul în medicină, și îi datorăm ceea ce avem astăzi la îndemâna în practica de zi cu zi. Totuși cercetarea clinică se poate îmbina armonios cu practica medicală. Eu nu aș putea să aleg exclusiv una dintre cele două și îmi doresc să îmi continui activitatea de cercetare și în viitor, alături de practică medicală.

Care este, de fapt, subiectul tău de cercetare?

În principiu, scopul cercetării mele constă în studierea inflamației de la nivelul țesutului adipos epicardic pericoronarian și a rolului acesteia în modificarea caracterului plăcilor ateromatoase spre un fenotip vulnerabil, responsabil de declanșarea unui infarct miocardic acut. Relația complexă dintre inflamație și ateroscleroză nu este încă de deplin elucidată, proces care implică o schimbare a răspunsului anti- și proinflamator care determină progresia bolii aterosclerotice.

Ce înseamnă conceptul de „pacient vulnerabil” sau de „placă vulnerabilă”?

În ziua de azi, majoritatea deceselor în România se datorează bolilor cardiovasculare, în special a diferitelor forme de sindroame coronariene acute (angină pectorală instabilă, infarct miocardic acut, moarte cardiacă subită). În România, mortalitatea provocată de bolile cardiovasculare este de trei ori mai mare decât cea cauzată de cancer. De asemenea ele sunt consecința obstrucției acute a unei “plăci coronariene vulnerabile”. Pe de altă parte, „pacienții vulnerabili” sunt cei care reprezintă un risc crescut de a dezvolta evenimente adverse cardiovasculare majore care pot fi potențial fatale, sau care alterează semnificativ calitatea vieții.

Cum evaluați / măsurați inflamația de la nivelul țesutului adipos epicardic pericoronarian?

Primul rând pentru cuantificarea inflamației pericoronariene folosim angio-CT coronarian și al doilea rând utilizăm o soluție inovativă, brevetată de Prof. Antoniades Charalambos de la Universitatea din Oxford (conducătorul meu de doctorat în cotutelă). Aceasta constă în determinarea indexului de atenuare a țesutului adipos (Fat Attenuation Index – FAI), pe baza analizei radiomice a imaginilor CT achiziționate, utilizând algoritmi de inteligență artificială și cloud computing.

O mulțime de informații deodată, să le luăm pe rând, spune-mi puțin despre metoda imagistică angio-CT?

Angiografia coronariană computer tomografică (CCTA) este o metodă non-invazivă, cu costuri relativ accesibile, pentru identificarea și caracterizarea morfologică a plăcilor coronariene. Este recomandată pentru luarea deciziilor de diagnostic și tratament la pacienții cu risc de boală cardiovasculară. Un posibil marker al inflamației locale este reprezentat a țesutul adipos pericoronarian, care poate fi cuantificat prin angio-CT cardiac pe baza măsurării densității acestuia (în unități Hounsfield) și prin detectarea indicelui de atenuarea a țesutului adipos (FAI).

Tehnologia FAI și inteligența artificială? Cum sunt înrudite?

Inteligența artificială este un domeniu relativ nou al informaticii care a fost introdus în imagistica cardiovasculară pentru facilitarea deciziilor terapeutice, stratificarea riscului și îmbunătățirea preciziei diagnostice. Tehnologia FAI a fost brevetată de Prof. Antoniades Charalambos  din Universitatea Oxford. S-a demonstrat ca FAI măsoară modificarea densității CT a grăsimii epicardice, în relație directă cu nivelul de inflamație locală.

Acest proiect se desfășoară printr-o colaborare internațională?

Da, cu centrul CARISTO diagnostics – un spin off al universității din Oxford, care a dezvoltat și a patentat noțiunea de fat attenuation index, care a fost menționat anterior, bazat pe imagistică CT-cardiacă și pe inteligența artificială. Iar activitățiile sunt finanțate prin proiectul UEFISCDI PCE 2021 “INTEL-FAT” derulat în UMFST Târgu Mureș.

Ce puteți să ne spuneți privind rezultatele parțiale, dacă acestea există la momentul actual?

Bineînțeles că există la momentul actual rezultate parțiale, pe care l-am obținut după înrolarea unui număr total de 85 de pacienți cu durere toracică la care s-a efectuat angio-CT coronarian, pe baza căruia s-au identificat plăci coronariene semnificative. Populația studiului a fost împărțită în 2 grupuri gr. 1 – pacienți cu antecedente de COVID-19 cu câteva luni anterior efectuării examinării angio-CT, și gr. 2 pacienți fără antecedente de infecție cu SARS COV-2. Toți pacienții noștri au fost supuși unui examen clinic complet: demografie, paraclinice, comorbidități, factori de risc cardiovasculari, dar și evaluarea prezenței și a severității bolii coronariene aterosclerotice, și bineînteles, scorul FAI.

Care sunt cele mai severe complicații pe care le poate produce virusul SARS-COV-2 asupra sistemului cardiovascular?

Infecția cu COVID-19 este asociată cu un răspuns inflamator sistemic crescut și inflamația sistemică indusă de către COVID-19, în asociere cu factorii locali, poate induce destabilizarea și chiar ruptura plăcilor coronariene, cu evoluția spre infarct miocardic acut.

Care au fost activitățile pe care le-ați făcut în centrul din Târgu Mureș și ce au făcut colegii din centrul de la Oxford?

Procedurile de studiu efectuate din cadrul centrului Târgu Mureș au inclus evaluarea clinică, colecția datelor și achiziția imaginilor angio-CT precum și post-procesarea imagistică cu analiza plăcilor. Analiza imaginilor CT au inclus și stabilirea severității și a gradului de vulnerabilitate al plăcilor coronariene prin detectarea unor markeri de vulnerabilitate a plăcilor (plăci cu atenuare scăzută (< 30 HU), remodelare pozitivă, calcificări punctiforme, semnul napkin – ring). Pe de altă parte, procedurile de studiu efectuate în centrul partener din Oxford au constat în determinarea indicelui de atenuare al țesutului adipos pericoronarian, utilizând imaginille angio-CT achiziționate în Târgu Mureș, pe baza unor algoritmi de inteligența artificială.

FAI a a fost determinat la nivelul celor 3 ramuri principale ale arborelui coronarian. În aceasta imagine este un exemplu de evaluare FAI – în stângă un țesut adipos pericoronarian sănătos, neinfalamat, cu culoarea galben, omogen. Iar în dreapta – o arteră coronară inflamată, cu un aspect inomogen cu coloarea roșu, galben și albasatru – culoarea roșie și albastră reprezintă de fapt zonele de inflamație crescută.

Care sunt concluziile după 1 an de la începerea acestei cercetări?

După un an de la debutul acestui proiect, putem afirma că FAI este o tehnică modernă inovativă, utilă pentru evaluarea inflamației la nivelul țesutului adipos pericoronarian. Infecția cu COVID-19 este un factor catalizator în vulnerabilizarea mediată de inflamație a plăcilor coronariene.  Plăcile situate în artera coronară dreaptă par să fie mai expuse la efectul inflamației locale la pacienții post-COVID, ceea ce indică un rol potențial al factorilor hemoreologici locali. În final, noul indice FAI, poate fi un instrument valoros în imagistică CCTA neinvazivă pentru detectarea riscului de sindrom coronarian acut la pacienții post-COVID.

Aveți încredere în inovație și în ultimele descoperiri medicale? Cât de importante considerați că sunt pentru medicină?

Cercetarea în medicină este esențială pentru dezvoltarea tehnicilor de diagnostic și tratament, eu am încredere în tehnici moderne inovative. Cercetarea clinică este absolut necesară în dezvoltarea unor instrumente noi de predicție a riscului, care să includă pe lângă factorii de risc consacrați, o serie de indicatori cu o precizie si sensibiliate superioară. Aceste instrumente pot fi utile în procesul de implementare a măsurilor de prevenție cardivoasculară mai ales secundară. Noi, ca și clinicieni, preferăm să prevenim evenimentele majore adverse cu potențial fatal, nu să le tratăm.

Happy
Happy
100 %
Sad
Sad
0 %
Excited
Excited
0 %
Sleepy
Sleepy
0 %
Angry
Angry
0 %
Surprise
Surprise
0 %

Average Rating

5 Star
0%
4 Star
0%
3 Star
0%
2 Star
0%
1 Star
0%

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *