Angina pectorală stabilă constituie încă la momentul actual o formă de prezentare clinică frecvent întâlnită atât în clinicile medicale cât și în unitățile de urgență din întreaga lume. Se estimează că aproximativ jumătate dintre pacienții care se adresează unui cardiolog pentru o primă evaluarea a acuzelor de natură cardiacă se adresează pentru durere toracică.
Acest fapt conduce la un număr crescut de investigații derulate în scop diagnostic, de tip invaziv sau non-invaziv, efectuate în principal cu scopul de a identifica prezența bolii coronariene (BC) de tip obstructiv. Ca atare, există un interes deosebit în desfășurare adresat diagnosticării pacienților cu durere toracică și suspiciune clinică pentru boală coronariană.
Această circumstanță prezentă în cadrul sistemelor de sănătate publice și private constituie pentru furnizorii de servicii medicale din întreaga lume, o problemă continuă, înalt consumatoare de resurse, dat fiind faptul că boala coronariană continuă să reprezinte cea mai frecventă cauză a deceselor din sănătate în cadrul Uniunii Europene, fiind în egală măsură un important contribuabil la diminuarea consecventă a calității vieții în rândul acestor pacienți. Având în vedere implicațiile de natură financiară dar mai ales vizând prognosticul acestor pacienți, precizia diagnosticului bolii coronariene implică o importanță extraordinară pentru managementul acestor pacienți.
La momentul actual, furnizorii de asistență medicală alocă eforturi semnificative pentru a oferi strategia cea mai adecvată pentru managementul SCC, o strategie care să își dovedească eficiența atât în ceea ce privește rezultatele clinice, cât și din punctul de vedere al rentabilității financiare, precizia diagnosticului de BC constituie un atribut diagnostic crucial care implică o importanță extraordinară în cadrul managementului acestor pacienți
Contextul clinic al strategiei diagnostice optime, privind segmentul pacienților cu angină pectorală stabilă și suspiciune de BC, care să ghideze ulterior tratamentul acestora, constituie un aspect problematic în contextul circumstanțelor actuale, supus unor serii de discuții ca urmare a implicațiilor extrem de importante care derivă din acesta, atât în ceea ce privește siguranța și beneficiul clinic al pacienților cât și aspectele financiare aferente implicate în principal din perspectiva sistemelor furnizoare de asistență medicală.
În ciuda eforturilor de reducere a mortalității cardiovasculare asociate Sindroamelor Coronariene Acute (SCA), în principal infarctului miocardic acut, prin progrese în gestionarea și implementarea tratamentelor eficiente actualizate conform indicațiilor de ghid, Sindroamele Coronariene Cronice (SCC) continuă să determine rate ridicate de mortalitate.
Cu toate acestea, deoarece implică costuri importante, are un caracter invaziv și asociază un risc ridicat pentru evenimente adverse cardiovasculare majore ulterioare, coronarografia este recomandată ca investigație inițială doar în situația pacienților care asociază o probabilitate înaltă pentru boală coronariană, întrucât, studiile precedente au arătat că boala coronariană de tip obstructiv a fost identificată pentru doar 38–41% dintre pacienții vizați, fapt evidențiat în mod clar și de rezultatele registrelor specifice.
În urma acestor aspecte apare necesitate îmbunătățirii procesului de stratificare a riscului, un lucru de asemenea subliniat în cadrul analizelor decizionale precedente care au subliniat că o strategie diagnostică optimă aferentă acestui segment de pacienți depinde în mare măsură de probabilitatea preexistentă pentru boală coronariană.
Pentru pacienții care prezintă simptome noi de durere toracică stabilă implementarea unei strategii de diagnostic pentru a investiga prezența bolii coronariene implică o importanță vitală. Ritmul rapid de dezvoltare al progresului tehnologic în domeniul imagisticii cardiovasculare este evident prin diversitatea tehnicilor disponibile în practica clinică, la momentul actual imagistica cardiovasculară constituind o componentă vitală în ceea ce privește toate aspectele îngrijirii în domeniul cardiovascular de la screening-ul subclinic al bolilor și până la imagistica țintită a pacientului cu risc înalt. Această extindere vastă a disponibilității și achiziționării de servicii a determinat o creștere dramatică a utilizării imagisticii cardiovasculare fapt care a condus către o explozie a costurilor implicate. Deși o serie de rapoarte au pus această explozie a costurilor din domeniul explorărilor cardiovasculare pe seama îmbătrânirii populației sau a extinderii noilor indicații de ghid în ceea ce privește explorările imagistice în scop diagnostic, majoritatea analiștilor din domeniul sănătății si-au exprimat îngrijorarea cu privire la utilizarea excesivă a imagisticii cardiovasculare ca fiind responsabilă pentru apariția acestei situații. Pornind de la aceste rezultate îngrijorătoare, în ultima perioadă literatura de specialitate vehiculează tot mai frecvent necesitatea implementării conceptului de ”gatekeeper” pentru coronarografie, în cadrul căruia Angio-CT coronarian a câștigat o mare popularitate ca urmare a ultimelor trialuri clinice randomizate.
Datorită capacității sale de a oferi informații similare angiografiei invazive, fapt susținut de o pondere substanțială de dovezi clinice existente obținute în urma unor trialuri clinice extensive, angiografia coronariană prin tomografie computerizată (coronary computed tomography angiography – CCTA) a prezentat în ultimii ani o răspândire exponențială în domeniul imagisticii cardiovasculare.
În acești termeni, Angio-CT coronarian permite vizualizarea concomitentă atât a lumenului arterelor coronare cât și a structurii peretelui arterial, oferind o calitate ridicată a imaginii, la o doză substanțial redusă de radiații, într-o manieră neinvazivă, cu o precizie de aproape 100% în excluderea bolii coronariene semnificative. Luând în considerare faptul că Angio-CT coronarian reprezintă o metodă diagnostică non-invazivă, care se efectuează în mod uzual în condiții de ambulatoriu, este de așteptat să se dovedească cel puțin la fel de costisitoare ca Angiografia Coronariană Invazivă conservatoare, al cărei statut de investigație standard de aur pentru diagnosticul bolii coronariene derivă din acuratețea absolută a diagnosticului.
Conform ghidului Societății Europene de Cardiologie privind managementul bolii coronariene stabile din 2019, Angio-CT coronarian este încadrat drept indicație de primă linie pentru diagnosticul bolii coronariene la pacienții simptomatici în cazul cărora simpla evaluare clinică nu poate exclude existența bolii coronariene de tip obstructiv, clasa I de indicație.
Dacă Angio-CT coronarian ar trebui să fie considerat drept un „gatekeeper” pentru coronarografie, analizele de cost-eficiență derulate corect sunt de mare importanță pentru domeniul medicinei bazate pe dovezi. Până la momentul actual, un total de peste 10 trialuri clinice randomizate de mari dimensiuni (ACCURACY, Meijboom et al., CORE 64, EVINCI, PICTURE, Dewey et al., și CONFIRM Registry) au comparat Angio-CT coronarian cu angiografia invazivă.
Principalele concluzii rezultate au fost că utilizarea Angio-CT coronarian, drept „gatekeeper” pentru coronarografie, a condus la reducerea numărului de cateterizări în cadrul perioadei de urmărire pentru pacienții cu boală coronariană ușoară sau absentă, aceste rezultate ilustrează nu doar caracterul eficient al Angio-CT coronarian, prin reducerea pertinentă a procedurilor diagnostice de natură invazivă la pacienții fără boală coronariană obstructivă, dar și definirea în mod eficient a pacienților cu boală coronariană care necesită confirmarea invazivă și tratament intervențional de revascularizare acolo unde este cazul.
O altă serie de studii care a comparat beneficiul clinic obținut de către pacient în urma implementării celor 2 investigații comparate, Angio-CT coronarian și coronarografie au raportat beneficiul obținut în termeni de ani de viață câștigați în urma implementării Angio-CT coronarian, indiferent de tehnica atribuită pentru cuantificarea beneficiului clinic.
EVASCAN unul dintre primele trialuri de mari dimensiuni care a înrolat cea mai mare populație de pacienți până la momentul actual, 705 de pacienți din 40 de centre, pentru evaluarea acurateței diagnostice pentru pacienții cu boală coronariană stabilă sau suspicionată a enunțat că pentru pacienții cu risc intermediar, Angio-CT coronarian reprezintă cea mai bună opțiune pentru a exclude boala coronariană, în special pentru pacienții cărora, din diverse motive, nu se poate efectua coronarografia sau prezintă rezultate incerte provenind de la alte proceduri diagnostice.
De asemenea, colectivul clinicii noastre a făcut parte dintr-un trial clinic european extensiv finanțat de către Uniunea Europeană, alături de alte 31 de centre din 18 țări, în cadrul căruia a fost demonstrată eficiența și siguranța Angio-CT coronarian în diagnosticul bolii coronariene la pacienții cu angină pectorală stabilă, comparativ cu standardul reprezentat de coronarografie, rezultatele fiind publicate în cursul anului curent în cadrul celui mai prestigios jurnal medical „New England Journal”.
Așadar, la momentul actual în literatura de specialitate există o serie de evidențe clinice fundamentate care susțin superioritatea Angio-CT coronarian în grupul pacienților cu risc scăzut sau intermediar pentru boală coronariană, demonstrând că utilizarea Angio-CT coronarian, fie ca primă investigație sau ca etapă intermediară a strategiei diagnostice, poate reprezenta o strategie inițială optimă pentru pacienții cu o prevalență a bolii coronariene estimată în jurul intervalului de 10-50%.
0
0
Average Rating