Infecția cu coronavirus (COVID-19) este o boală recent apărută ce cauzează un sindrom respirator acut sever. COVID-19 este o pandemie globală, deoarece în total 205 țări au fost afectate de boală în întreaga lume. Această afecțiune a dus la 6.57 milioane de decese la nivel mondial, iar pe teritoruiul Romaniei s-au înregistrat în total 67.120 de decese datorate infecției cu virusul SARS-COV2.
La finalul anului 2019 întreaga omenire privea cu teamă în timp ce noua infecție cu SARS-COV2 se răspândea tot mai repede si afecta oameni de toate vârstele si rasele. La acel moment lumea medicală se confrunta cu o nouă provocare în ceea ce privește înțelegerea mecanismelor care stau la baza afectării sănătății umane. Înca de la apariția primelor cazuri de COVID 19 oameni de știință din domeniul medical au depus eforturi continue în încercarea de a înțelege ce pacienți sunt mai expuși riscului de a fi infectați cu virusul SARS-COV2, dar și care sunt urmăriile cele mai frecvente și grave care pot afecta calitatea vieții unui pacient care a trecut prin boală. Relația complicată dintre infecția virala cu SARS-CoV-2 și sistemul cardiovascular este un subiect de pandemie studiat pe larg.
Astfel, după efectuarea unor studii de cercetare, s-a ajuns la concluzia, unanim acceptată, că pacientul cardiac prezintă populația cu riscul cel mai mare de a dezvolta o formă severă de COVID 19 și totodată de a avea cel mai frecvent complicații în perioada imediat post COVID. Pacienții cunoscuți cu afecțiuni cardiovasculare prezintă o serie de complicații printre care se numără miocardita, aritmiile, șocul cardiogen, trombembolism pulmonar, sindroame coronariene acute și tromboze venoase profunde.
Ca urmare a multiplelor studii medicale efectuate pe perioada acestor ani, s-a dovedit că procesul inflamator determinat de infecția cu SARS-COV2 poate duce la apariția unei injurii miocardice ce are ca și rezultat dezvoltarea unui sindrom coronarian acut. Acest răspuns inflamator este dat de către furtuna de citokine din infecțiile COVID severe. Astfel, evaluarea riscului de a dezvolta un sindrom coronarian acut este crucială la pacienții cu factori de risc cardiovasculari prezenți (hipertensiune arterială, obezitatea, diabetul zaharat, fumatul si istoricul familial de boli cardiovasculare) care se prezintă cu COVID-19, deoarece această infecție prin intermediul răspunsului inflamator pe care îl declansează în organism poate duce la destabilizarea și ruperea unei plăci ateromatoase coronariene până atunci stabile. În acest context, tehnicile imagistice neinvazive joacă un rol valoros în accelerarea procesului de identificare a pacienților cu risc de a dezvolta un infarct miocardic acut.
La momentul actual, progresul tehnologic a dus la un enorm potențial de evaluare a arterelor coronariene, noile echipamente de Angio CT coronarian fiind caracterizate de o rezoluție spațială și temporală foarte înaltă. Angiografia CT coronariană este una din metodele neinvazive de elecție în procesul de evaluare a riscului de a dezvolta un sindrom cornarian acut. Identificarea pacienților vulnerabili este extrem de importantă deoarece infarctul miocardic cu prezentare tardivă duce la insuficiență cardiacă cronică și moarte subită cardiacă, determinând o creștere a morbidității și mortalității precoce și tardive.
În acest scop, Angio CT coronarian este un instrument util pentru a diferenția pacienți cu risc mare de a dezvolta un sindrom cornarian acut la care se recomanda de urgență efectuarea unei coronarografii în vederea revascularizări, de pacienti care prezintă risc scazut de a avea un sindrom coronarian acut, si astfel nu prezintă indicație de coronarografie și revascularizare. În acest context, îndrumările și liniile directoare din partea societăților internaționale reprezintă instrumente valoroase pentru standardizarea protocoalelor pentru managementul și tratamentul acestor pacienți vulnerabili.
În acest context, Angio CT coronarian reprezintă o modalitate de diagnosticare valoroasă, datorită numeroaselor sale avantaje. Angiografia CT coronariană (CCTA) este o modalitate rapidă de imagistică neinvazivă pentru evaluarea riscului cardiovascular la pacienți în timpul și după expunerea la COVID-19, este o modalitate de imagistică non-invazivă cu acuratețe ridicată și valoare predictivă negativă ridicată, permițând identificarea sindroamelor coronariene acute fără supradenivelare de segment ST (IMA-NONSTEMI), pentru care efectuarea unei coronarografii cu posibilitatea de revascularizare este esentiala.
Angio CT coronarian are potențialul de a identifica fenotipul plăcilor vulnerabile cu risc mai mare de ruptură și poate fi utilizată pentru a selecta pacienții cu risc foarte mare de a dezvolta un sindrom coronarian acut, pentru care efectuarea unei angioplastii coronariene percutanate poate fi salvatoare. De asemenea permite analizarea țesutului adipos perivascular și astfel poate oferi informații cuprinzătoare despre gradul de inflamație de la nivel perivascular. Nu in ultimul rând, informațiile oferite pot ajuta la dezvoltarea unor algoritmi de inteligență artificială ce ne vor ajuta sa stabilim evoluția și prognosticul ulterior al pacienților care au trecut prin această boală.
Ca urmare a dezvoltări continue a aparatelor de Angio CT coronarian acestea au devenit un instrument indispensabil în practica de zi cu zi, deoarece pe langa posibilitatea de a identifica și analiza plăcile coronariene existente, această investigație neinvazivă ne permite să analizăm și răspunsul inflamator pe care infecția cu SARS-COV2 îl determină la nivel perivascular.
Studii recente indică contribuția semnificativă a inflamației locale de la nivel perivascular în alterarea fenotipului plăcilor coronariene și modificarea lor în plăci vulnerabile, cu tendință crescută la rupere și la declanșarea unui sindrom coronarian acut. Modificarea gradientului în compoziția adipocitelor, indus de inflamație, determină creșterea densității la CT a țesutului adipos perivascular de la -190 UH (unități Hounsfield), la -30 UH. Acest gradient s-a demonstrat a fi un marker sensibil, dinamic și puternic pentru predicția evenimentelor cardiace adverse. Modificarea densității CT a țesutului adipos inflamat este, în prezent, posibilă prin tehnologia FAI (Fat Attenuation Index). Apariția leziunii miocardice prefigurează o evoluție severă a bolii și este un predictor independent al mortalității. Prin urmare, un diagnostic precoce combinat cu un management terapeutic prompt reprezintă pietrele de temelie pentru evolutia favorabilă ulterioară a pacienților.
În concluzie, toate aceste eforturi depuse pentru a elucida mecanismele care stau la baza creșterii incidenței infarctelor miocardice în perioada postCOVID, cât și efectele pe care le poate avea pe termen scurt și lung asupra pacientului cardiac, informatii obținute pe baza efectuarii unui Angio CT coronarian, s-au dovedit a fi extrem de utile în vederea stabilirii riscului, prognosticului și conduitei terapeutice la acesti pacienti.
0
0
Average Rating