Capcanele din spatele unui colesterol seric normal

Capcanele din spatele unui colesterol seric normal

Read Time:5 Minute, 9 Second

Deși în prezent tehnicile actuale imagistice de diagnostic s-au dezvoltat semnificativ, bolile cardiovasculare prezintă în continuarea principala cauză de deces la nivel mondial. Actualmente, această mortalitate ridicată poate să fie explicată și prin măsurile preventive adoptate într-un procent redus, în special în ceea ce privește identificarea corectă și promptă a factorilor de risc cardiovasculari. Dacă anumiți factori de risc, denumiți clasic nemodificabili, nu pot fi influențați, o parte dintre aceștia se pot corecta și pot ajuta la reducerea riscului cardiovascular global, respectiv cel de apariție a sindroamelor coronariene acute. Dintre factorii de risc modificabili, dislipidemia joacă un rol important, nu doar prin nivelul seric al colesterolului total, cât și cel al fracțiunilor lipidice și al trigliceridelor serice.

În etiopatogeneza procesului aterosclerotic este implicat cu precădere colesterolul total, dar și lipoproteinele cu densitate scăzută – LDL colesterol, care prin procese oxidatitve duc la formarea celulelor spumoase si la formarea plăcilor de colesterol, dar și a vulnerabilizării acestora, prin capacitatea lor de a stimula celulele pro-inflamatorii. Astfel, pentru reducerea incidenței bolilor coronariene ischemice menținerea valorilor colesterolului total, dar și a fracțiunii lipidice LDL la valori optime este imperios necesară. Ghidul European de Prevenție a bolilor cardiovasculare a stabilit pentru reducerea evenimentelor ischemice, ținte terapeutice privind valorile lipidelor totale sau a fracțiunilor acestora, bazate pe profilul de risc individual și scorul SCORE.

Deși componenta ereditară are o contribuție substanțială în ceea ce privește nivelul lipidelor plasmatice, acestea sunt influențate în mod substanțial de stilul de viață și de obiceiurile alimentare, astfel încât menținerea unei lipidograme normale implică în primul rând „atacarea” acestor ținte. Dacă la persoanele cu risc cardiovascular scăzut, aceste modificări pot să fie suficiente, simpla schimbare a stilului de viață la pacienții cu risc crescut (cu precădere cei cu evenimente coronariene acute sau cu boala ischemică dovedită) nu este suficientă.

Ținta de LDL-colesterol trebuie determinată individual, în funcție de clasa de risc cardiovascular a fiecărui pacient, astfel încât riscul de evenimente cardiovasculare majore să fie menținut la cel mai scăzut nivel. Atingerea țintelor terapeutice este extrem de importantă, atât în prevenția primară, cât și în cea secundară, iar la îndemână ne stau o serie de instrumente, de la clasica modificare a stilului de viață și a celui alimentar până la terapia medicamentoasa hipolipemiantă care se poate realiza prin administrare de statine, ezetimib sau inhibitorii de PCSK9.

Astfel, riscul cardiovascular ischemic se clasifică în patru mari clase –  risc scăzut, moderat, înalt, respectiv foarte înalt, iar în funcție de această clasă se adoptă medicația specifică pentru reducerea riscului cardiovascular până la atingerea nivelului țintă. Dacă pentru pacienții cu risc scăzut ținta terapeutică a LDL-colesterolului este < 116 mg/ dl, modificarea stilului de viață este suficient, dar începând cu riscul cardiovascular moderat, modificarea stilului de viață nu este suficientă. Ținta LDL-colesterolului pentru pacienții cu risc moderat este mai mică comparativ cu cei cu risc scăzut, aceasta fiind < 100 mg/ dl. În general, adăugarea unei doze de statine în doza maximă tolerată este suficientă pentru atingerea acestei ținte.

Persoanele cu risc ridicat sunt acele persoane care prezintă un nivel seric crescut al colesterolului total (de obicei peste 310 mg/ dl), respectiv cel LDL-colesterolului peste 190 mg/ dl, dar care asociază și valori tensionale ridicate, sunt diabetici sau prezintă boală renală cronică moderată. În acest caz, pentru reducerea riscului cardiovascular sunt necesare măsuri terapeutice mai intense, care să reducă nivelul LDL colesterolului pana la minim 70 mg/ dl. Ca și opțiuni terapeutice, pentru pacienții naivi la statină, terapia medicamentoasă hipolipemiantă se bazează pe administrarea unei statine în doză maximă tolerată sau în cazul intoleranței medicamentoase la această modalitate terapeutică, se poate administra Ezetimib. Asocierea celor două substanțe medicamentoase utile în ajustarea nivelului seric al colesterolului seric și a fracțiunilor sale se poate face în special la pacienții care se aflau pe tratament medicamentos cu statină și la care cu toate acestea nu s-a putut atinge ținta terapeutică specifică acestei clase de risc.

Ultima clasă de risc cuprinde pacienții care prezintă boală cardiovasculară documentată, indiferent de tipul de afecțiune – cardiacă, arteriopatie periferică sau accident vascular ischemic, diabetici cu afectare de organ (microalbuminurie, retinopatie sau neuropatie) sau care asociază boală renală cronică formă severă. Tot în această categorie pot fi clasați și pacienții care prezintă boală cardiovasculară documentată imagistic. Cu ajutorul tehnicilor speciale de imagistică multimodală, respectiv a software-urilor de prelucrare a datelor, la acești pacienți se pot identifica plăci nesemnificative din punct de vedere hemodinamic, dar care asociază elemente de vulnerabilitate, fiind și predictori de evenimente clinice. De asemenea, și plăcile care realizează stenoze >50% sau afectarea arterelor carotidiene sunt factori predictivi pentru apariția evenimentelor coronariene acute. Deși din această categorie de risc fac parte pacienți cu un profil aterosclerotic clar definit, ținta LDL colesterolului diferă în funcție de rata de recurență a evenimentelor aterosclerotice ischemice (< 55 mg/ dl, respectiv < 40 mg/dl pentru cei cu recurențe în decurs de 2 ani). De obicei, pentru atingerea țintelor la acești pacienți, terapia medicamentoasă este mai agresivă și de cele mai multe ori este necesară asocierea la terapia convențională și a noilor clase medicamentoase, precum cea a inhibitorilor de PCSK9, care potențează efectele terapiei anterioare hipolipemiante.

Deși țintele terapeutice sunt clar definite, de foarte multe ori, simpla dozare a colesterolului seric total, fără efectuarea și a lipidogramei pe fracțiuni, induce atât pacientul, cât uneori și medicul de alte specialități într-o capcană. Tendința pacienților este de a abandona terapia medicamentoasă, mai ales dacă se amelioreaă și simptomatologia clinică sau de a evita escaladarea dozelor sau a terapiei medicamentoase, apărând astfel de cele mai multe ori recurențele. De aceea, este imperios necesară o colaborare strânsă între medic și pacient, bazată pe încredere, prin care pacientul să fie informat cu privire la toate riscurile cardiovasculare care derivă din nerespectarea terapiei medicamentoase, dar și a importanței efectuării periodice și complete a profilului lipidic, inclusiv pe fracțiuni.

Menținerea acestor „nosoi” (spirite ale stării de boală din mitologia greacă) ai bolii cardiovasculare în „lanțurile” țintelor terapeutice, reprezintă o provocare pentru medicina modernă și o motivație suplimentară în lupta continuă cu boala ischemică cardiovasculară, această problemă de sănătate publică devenind o prioritate la nivel mondial prin adoptarea de programe naționale de prevenție.

Happy
Happy
0 %
Sad
Sad
0 %
Excited
Excited
100 %
Sleepy
Sleepy
0 %
Angry
Angry
0 %
Surprise
Surprise
0 %

Average Rating

5 Star
0%
4 Star
0%
3 Star
0%
2 Star
0%
1 Star
0%

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *