În România, bolile cardiovasculare reprezintă în continuare principala cauză de morbi-mortalitate, fiind pe primul loc de asemenea și la nivel European, deși tehnicile actuale de diagnostic și tratament au prezentat o dezvoltare semnificativă. Dintre acestea, infarctul miocardic prezintă o contribuție pregnantă asupra sănătății și calității vieții populației cardiovasculare, fiind asociată nu doar cu dizabilități semnificative, ci și cu mortalitate ridicată inclusiv în rândul populației tinere.
Apariția infarctului miocardic (IM) se datorează în principal procesului de ateroscleroză, mai exact a acumulării la nivelul arterelor coronare a colesterolului „rău”, de tip LDL, ce duce la formarea de plăci ateromatoase de diferite dimensiuni și compoziție. Prin progresia acestui proces, plăcile pot deveni instabile, adică se pot rupe și pot favoriza apariția infarctului miocardic sau pot realiza stenoze semnificative la nivelul coronarelor care vor priva mușchiul cardiac de oxigen, respectiv pot genera apariția unui sindrom coronarian acut.
Ateroscleroza apare încă de la vârste tinere, fiind datorată interacțiunii a numeroși factori de risc, modificabili și nemodificabili, care generează un status inflamator în organism. Important de menționat este faptul că inflamația nu influențează doar progresia aterosclerozei ci și compoziția plăcilor ateromatoase, care pot prezenta anumiți markeri de vulnerabilitate și care pot induce apariția unui infarct miocardic chiar și în condițiile în care acestea nu realizează o stenoză semnificativă hemodinamic. Totodată, citokinele pro-inflamatorii pot acționa direct la nivelul vasului și pot cauza apariția unei disfuncții la acest nivel, ceea ce favorizează acumularea de celule pro-inflamatorii și colesterol la acest nivel cu formarea de plăci ateromatoase.
Pe de altă parte, deși frecvent sub-diagnosticată, boala parodontală (BP) este o afecțiune plurifactorial, de natură inflamatorie, cronică și evolutivă cauzată de un dezechilibru al microbiotei orale ce duce la deteriorarea structurilor moi și dure care susțin dinții prin bacteremii repetate. Aceste bacteremii duc la generarea unei inflamații cronice cu apariția unui răspuns local, dar și sistemic inflamator complex al gazdei, intervenind astfel în procesul de ateroscleroză. Este de asemenea bine-cunoscut faptul că BP duce la creșterea riscului cardiovascular, deci a riscului de a dezvolta un IM și reprezintă tot odată un factor de risc (FR) independent al bolilor cardiovasculare, dar care prezintă un efect cumulativ și aditiv în prezența FR cardiovasculari clasici.
Atât BP, cât și IM sunt afecțiuni non-comunicabile, multifactoriale, complexe, care se asociază cu un grad variabil de inflamație sistemică. Studiile recente au evidențiat legătura dintre BP și IM ca fiind reprezentată de inițierea și menținerea cascadei inflamatorii atât la nivel local (la nivelul site-ului gingival) cât și sistemic. De asemenea, s-a observat că procesul inflamator se corelează direct proporțional cu severitatea BP, practic cu cât BP se găsește într-un stadiu mai avansat de evoluție, cu atât riscul de a dezvolta un IM este mai crescut. În plus, dintre toți factorii de risc cardiovasculari, diabetul zaharat, hipercolesterolemia, fumatul și statusul socio-economic precar, s-au corelat cel mai bine cu boala coronariană și formele avansate de BP. cu toate acestea, nu toți pacienții care prezintă factori de risc cardiovasculari, inclusiv comuni cu cei ai BP, vor dezvolta IM, ceea ce întărește și ideea existenței unei predispoziții genetice ale celor două afecțiuni.
Studiile din literatura de specialitate au identificat o prevalență mai crescută a BP în rândul pacienților cardiovasculari de gen masculin, tinere, indiferent de statutul de fumător sau de mediul de proveniență a acestora. În general, riscul este mai mare de a dezvolta forme severe de BP sau IM în rândul persoanelor fumătoare sau care asociază obezitate.
Numeroase studii internaționale, dar și naționale au încercat demonstrarea unei corelații între BP și IM în vederea identificării acelor persoane susceptibile, vulnerabile la apariția unui eveniment acut coronarian acut. Astfel, în cadrul trialului clinic ATHERODENT, s-a demonstrat faptul că pacienții cu boli cardiovasculare prezintă un scor de calciu coronarian mai ridicat, dar și un fenotip mai vulnerabil al plăcilor coronariene, ei fiind mai predispuși la apariția de complicații cardiovasculare, inclusiv risc mai crescut de a dezvolta un IM. Aceste aspecte au fost urmărite prin analiza computer tomografică (CT) a plăcilor coronariene, cu ajutorul unor software-uri speciale imagistice multimodale, care au identificat nu doar existența la acești pacienți a unor plăci mai calcificate, ci și a unor elemente de înaltă specificitate privind placa vulnerabilă, precum semnul Napkin ring, calcificările punctiforme, remodelarea pozitivă sau densitatea joasă a plăcii, elemente care prin tehnicile clasice de evaluare, de tipul coronarografiei, pot fi sub diagnosticate sau nu se pot evalua, ceea ce face ca riscul global al pacientului să fie subevaluat. Practic, pot exista plăci nesemnificative, care să nu necesite momentan terapie intervențională, care datorită limitării tehnicii invazive de a evalua compoziția plăcii pot prezenta elemente de instabilitate și care pot duce la apariția unui IM.
În plus, inflamația din BP este întreținută de existența unei specii bacteriene. În general, bacteriile parodontopatogene sunt clasificate în funcție de gradul de agresivitate în patru complexe de severitate, cele din complexul roșu fiind cele mai agresive și asociate cu formele severe de BP. Astfel, dintre bacteriile aparținând complexului roșu, P. gingivalis este cel mai frecvent asociat cu formele severe nu doar de BP ci și cele cardiovasculare. Identificarea germenilor parodontopatogeni s-a bazat pe analiza prin tehnici noi de secvențiere (next generation sequencing) care a identificat nu doar prezența și tipul germenului ci și gradul de încărcătură bacteriană și patogenitatea acestora. Importanța identificării acestor germeni reziduă din faptul că existența lor duce în general la apariția de complicații atât în perioada acută, cât și pe termen lung, asociindu-se cu o mortalitate mai mare.
Tot în cadrul acestui trial clinic, s-a putut observa și faptul că pacienții cu afecțiuni coronariene acute și care prezintă concomitent și afectare parodontală, au un risc mai mare de a dezvolta complicații datorită asocierii unui nivel crescut al unui marker nou inflamator, periostinul. Acesta intervine nu doar în procesele de vindecare locale din cadrul BP, ci și în cel de vindecare post-infarct miocardic. Pacienții cu valori crescute ale acestui marker prezintă un proces de vindecare mai lent comparativ cu cei care au valori serice ale periostinului normale sau reduse. În plus, prin cuantificarea prin rezonanță magnetică miocardică a cicatricei post-infarct, s-a observat că aceasta prezintă un volum mai mare și de obicei cuprinde întreg mușchiul cardiac afectat în urma IM.
De asemenea, s-a observat că acești pacienți prezintă risc crescut de a dezvolta insuficiență cardiacă sau fibrilație atrială, ambele fiind afecțiuni care îngreunează prognosticul și prezintă numeroase riscuri de recurență, respitalizare sau chiar evenimente embolice (în special accident vascular ischemic) care îngreunează și totodată agravează prognosticul acestor pacienți.
În concluzie, severitatea BP se asociază cu severitatea bolilor cardiovasculare și cu riscul de a dezvolta IM, respectiv forme severe, grevate de numeroase complicații ale acestuia, inclusiv cu o mortalitate mai ridicată comparativ cu populația generală. Acest lucru se datorează în principal interrelațiilor complexe dintre BP și bolile cardiovasculare, bazate pe existența unui proces inflamator cronic. Modificările consecutive duc la agravarea procesului de ateroscleroză și vulnerabilizare al plăcilor, astfel în aceste cazuri vorbim nu doar de un pacient vulnerabil, la risc crescut de a dezvolta evenimente acute, al cărui sânge este de asemenea vulnerabil, prin exprimarea markerilor inflamatori, dar și a unui miocardic vulnerabil, prin dezvoltarea unui risc inclusiv de a dezvolta aritmii maligne mai crescut.
Practic este subliniată încă o dată necesitatea dezvoltării unui scor integrat de risc bazat pe un panel nu doar serologic, ci și imagistic complex cu aplicabilitate imediată în identificarea corectă și promptă a BP, respectiv a pacientului cardiovascular cu BP concomitentă, aflat la risc de a dezvolta un IM. În plus, prin identificarea corectă și prompta a tuturor FR cardiovasculari și adoptarea de măsuri terapeutice corespunzătoare putem contribui la reducerea evenimentelor acute și a mortalității cardiovasculare.
0
0
Average Rating