Ce este fibrilația atrială?
Fibrilația atrială este o aritmie caracterizată printr-o activitate electrică rapidă și haotică. În prezent este o problemă de sănătate mondială fiind cea mai frecventă tulburare de ritm, afectând mai mult de 40 de milioane de oameni global. Deși această aritmie nu este amenințătoare de viață imediat, aduce un risc considerabil de complicații, de a dezvolta insuficiență cardiacă, atac vascular cerebral precum și complicațiile tratamentului anticoagulant, având per total un efect negativ asupra calității vietii pacienților. În timp ce incidența fibrilației atriale continuă să crească, este important să identificăm terapii care sunt sigure și eficiente. În prezent avem la dispoziție două căi pentru tratament.
Controlul frecvenței cardiace si controlul ritmului cardiac.
Este important de reținut că înainte de a aplica oricare schemă de tratament trebuie avut în vedere instituirea tratamentului anticoagulant oral în vederea prevenției atacului vascular cerebral. Prima metodă implică administrarea medicamentelor care scad frecvența cardiacă pentru a reduce senzația de palpitații și lipsă de aer și pentru a impiedica modificările anatomice cardiace secundare aritmiei. Dacă această metodă implică menținerea sub control a aritmiei, a doua schemă de tratament implică utilizarea de medicamente sau dispozitive pentru a trata complet fibrilația atrială, pentru a efectua conversia de la fibrilație atrială la ritm sinusal (ritmul normal al inimii). În acest scop se pot utiliza 3 metode.
- Cardioversie medicamentoasă
- Cardioversie electrică
- Ablația venelor pulmonare
Ce tip de pacienți sunt potriviți pentru terapia de control al ritmului?
Societatea Europeană de Cardiologie oferă recomandări cu privire la tipul de pacienți eligibili pentru terapia de control al ritmului. Pacienții tineri, aflați la primul episod de fibrilație atrială sau fibrilație cu debut recent, fără alte comorbidități, cu funcție cardiacă eficientă, fără cardiomiopatie indusă de aritmie, având frecvența cardiacă greu controlabilă prin medicamente prezintă caracteristici potrivite pentru a fi supuși intervențiilor de control al ritmului. De importanță capitală este excluderea prezenței trombozei la la nivelul cavităților cardiace utilizând tehnici imagistice cum ar fi rezonanța magnetică nucleară, tomografia computerizată a cordului cu substanță de contrast sau ecografie transesofagiană.
Cum putem ajuta pacienții cu fibrilație atrială prin rezonanță magnetică?
Imagistica prin rezonanță magnetică (sau RMN, IRM) este o modalitate neinvazivă de investigație si fără radiații. RMN-ul oferă capacitatea necesară pentru medicina cardiovasculară, având de asemenea și flexibilitatea pentru a acoperi și explora o gamă largă de boli, de la boala coronariană ischemică, cardiomiopatii, moartea subită cardiacă până la medicină sportivă, iar mai nou si implicațiile bolii COVID în patologia cardiacă.
Imagistica prin rezonanță magnetică este printre singurele modalități imagistice care poate oferi informații atât despre anatomia cardiacă, cât și despre structura miocardului și funcția atrială și ventriculară. Pentru a îmbunătăți achizițiile imaginilor de RMN se administrează substanță de contrast pe baza de gadoliniu care permite caracterizarea țesutului miocardic si evaluarea fibrozei și zonelor cicatriciale. La pacienții cu fibrilație atrială, datorită lipsei unei contracții eficiente are loc o remodelare tisulară prin care țesutul normal cardiac este înlocuit cu zone de fibroză, fără funcție contractilă, element evidențiabil prin RMN.
Fibroza atrială este semnul distinctiv al remodelării atriale cauzate de aritmii cauzând zone de conducere încetinită a impulsului și accentuând heterogenitatea depolarizării atriale. Această fibroză reprezintă substratul aritmogenic pentru tulburări de conducere și zone de reintrare, factori esențiali pentru inițierea și perpetuarea fibrilației atriale. „Standardul de aur” în evaluarea fibrozei atriale este reprezentat de puncția biopsie miocardică, aspect nefezabil în evaluarile de rutină datorită invazivității acesteia și riscurilor majore de complicatii. În acest scop, imagistica prin rezonanță magnetică ne oferă modul potrivit de investigație al anatomiei atriale.
O parte din pacienți sunt trimiși spre terapia de ablație a venelor pulmonare pentru tratamentul fibrilației atriale. În cadrul acestei intervenții se avansează cu un cateter la nivelul atriului stâng, iar la nivelul joncțiunii între atriul stâng și vene pulmonare se aplică un impuls prin radiofrecvență sau se injectează substanță criogenantă pentru a izola electric aceste două zone. Dar această intervenție prezintă o rată de succes pe termen lung de doar 70%, în special datorită lipsei unor criterii de eligibilitate clare definite și a unor factori de predicție valizi. Unul dintre factorii care pot prezice succesul intervenției este gradul de fibroză al atriului stâng. Un grad de fibroză mai mare se traduce printr-o dificultate mai accentuată în menținerea ritmului sinusal și rată de succes mai redusă, rezultând în costuri și risc de complicații mai mari. Efectuând IRM cardiac la pacienții cu fibrilație atrială, pe lângă măsurarea gradului de fibroză, vom putea evalua și funcția cardiacă, prezența trombozei sau a altor tulburări cardiace asociate (cum ar fi amiloidoza cardiacă, cardiomiopatia dilatativă sau hipertrofică) sau sistemice. Cu ajutorul acestei investigații vom contura un tablou complet al pacientului cu fibrilație atrială și ne vom permite îmbunătățirea selecției pacienților potriviți pentru terapia de ablație a venelor pulmonare.
Cercetătorii din prima jumătate a secolului trecut își imaginau că medicina viitorului va fi sub cupola roboticii și a inteligenței artificiale, iar că medicul va fi înlocuit de un computer care va scana pacientul și va oferi diagnosticul și tratamentul instant. Poate că în prezent nu suntem la acest nivel, dar implementăm cu pași mărunți, dar siguri, tehnologii moderne asistate de inteligență artificială în investigațiile imagistice pentru a îmbunătăți calitatea imaginilor, a achizițiilor și a interpretării având ca rezultat final o precizie mai mare în stabilirea diagnosticului.
În centrul nostru se derulează un proiect important prin care vom utiliza algoritmi de inteligență artificială pentru interpretarea imaginilor de IRM cardiac la pacienții cu fibrilație atrială la care se aplică terapia de control al ritmului pentru a identifica factori de predicție a recurențelor aritmice. În plus, parametrii identificați în acest studiu vor fi utilizați pentru a realiza un protocol de selecție adecvat pacienților cu fibrilație atrială având ca scop îmbunătățirea ratelor de succes și pentru a reduce intervențiile inutile și complicațiile inerente.
Pacienții cu stenturi implantate sau chiar dispozitive moderne de tip pacemaker, defibrilator implantabil cardiac (ICD) sau dispozitiv de resincronizare cardiacă (CRT) pot efectua RMN în siguranță, fără a fi supuși riscurilor pe care le posedă prezența altor tipuri de dispozitive metalice sau proteze.
Dr. Blindu Emanuel
0
0
Average Rating